Cine esti tu?Cum vezi omul? Ce este omul? Daca il privesti ca si animal evoluat, atunci te uiti cu admiratie ca de la maimuta paroasa in cautare de hrana si sex, am evoluat si am scapat partial de par. Omul privit ca o constructie sociala, un produs al unei societati, al anumitor reguli si norme ne aduce in fata unei usi deschise, ce da spre o infinitate de scuze folosite pentru a justifica esecuri, irealizari, lipsa de vointa, tendinta de a trai inutil etc... Din ce in ce mai putini discuta despre responsabilitatea fiecarui om in parte, constientizarea responsabilitatii aduce cu sine intelegerea partiala macar a consecintelor actiunilor noastre, sau dupa caz a inactiunilor noastre.
Aici nu vorbim de Dumnezeu, de suflet, de lumea de dincolo, aici vorbim despre realitate, atat cat o stim noi, realitatea asta in care acum Tu citesti ce e scris aici si poate ca iei o decizie, inchizi pagina si pleci, sau citesti in continuare si mai tarziu iei alta decizie, e irelevant, in ambele situatii iti asumi responsabilitatea actiunii tale. Nu exista manipulare decat pentru inconstienti, iar aici ma refer la cei care iau deciziii si fac lucruri fara sa inteleaga consecintele si adevaratul motiv ce sta in spatele unei decizii. In ultima perioada foarte multa lume am vazut facand asta din automatism, decizia si actiunea orientate spre placerea personala, responsabilitatea rationala tinde spre zero. Obtinerea placerilor personale de orice natura ar fi ele par a fi aproape in spatele oricarei decizii/actiuni, paradoxal, societatea noastra bazata pe comuniune, traiul in grupuri, norme generalizate, la un alt nivel, impinge spre individualism/unicitate/egoism.
Deprimarea(situationala sau nu) tuturor vine din dorinta noastra de nimic, de a face nimic, scaparea de deprimare se face aparent prin Carpe Diem, trairea momentului, care in mod evident nu inseamna, DA vreau sa traiesc azi, maine vreau din nou sa ma deprim, daca spui DA momentului, spui DA intregii tale vieti, pentru ca momentul este reprezentarea abstracta, fragmentata a vietii tale.
Deprimarea(situationala sau nu) tuturor vine din dorinta noastra de nimic, de a face nimic, scaparea de deprimare se face aparent prin Carpe Diem, trairea momentului, care in mod evident nu inseamna, DA vreau sa traiesc azi, maine vreau din nou sa ma deprim, daca spui DA momentului, spui DA intregii tale vieti, pentru ca momentul este reprezentarea abstracta, fragmentata a vietii tale.
E vara, e soare, moleseala si haine transparente. Nu cred ca in istorie cineva a avut chef sa faca ceva inteligent vara. Asa se explica de ce nimeni nu comenteaza la postul tau.
RăspundețiȘtergereDa, paradox. Suntem tot mai multi, tot mai inghesuiti, tot mai aproape fizic unii de altii, dar tot mai singuri. Probabil o fi adevarat, singuratatea sa fie povara oamenilor acum. Iar asta ne determina sa nu mai gandim pentru grup, pentru comunitate, ci pentru noi insine.
RăspundețiȘtergereLa un anume nivel, deciziile care ne satisfac dorintele personale (si nu comune) ne scutesc de frustrari. Poate e mai sanatos...
p.s Dex, esti un simpatic
@Colorbliss
RăspundețiȘtergereBine ai revenit! Asa mai primesc si eu cate o lauda pentru munca asidua pe care o depun cu acest blog :)
Hiii, mi-ai simtit lipsa ? Nu creeeed, sigur te-a mai laudat cineva intre timp :)
RăspundețiȘtergere